Doar 10% dintre iazurile piscicole din România există cu adevărat. Restul, șantiere de exploatare
1.200 de iazuri piscicole există, pe hârtie, în România. Mai puțin de 10% au devenit, într-adevăr, iazuri. Restul? Gropi uriașe săpate, din care, în ultimii 10 ani, au fost scoase milioane de metri cubi de materiale de construcție.
Sub pretextul „amenajărilor piscicole”, s-a exploatat la liber – iar datele arată o corelare directă între aceste gropi și marile șantiere de infrastructură.
Un model de afacere construit pe o legislație permisivă, pe controale slabe și pe o tăcere comodă care a durat ani de zile. 𝗦𝗲 𝘁𝗲𝗿𝗺𝗶𝗻𝗮̆ 𝗮𝗰𝘂𝗺.
Ministra USR Diana Buzoianu, a stabilit un calendar accelerat pentru schimbarea legislației în domeniul balastierelor:
Limită clară pentru durata licențelor, pentru suprafața luciului de apă și pentru adâncimea exploatării.
Mecanisme stricte de verificare a obligațiilor asumate de operatori la momentul obținerii avizelor.
Executarea garanțiilor financiare pentru refacerea mediului acolo unde firmele nu și-au respectat angajamentele.
Controale tematice intensificate ale Ministerului Mediului și ale Gărzii Naționale de Mediu pe toate balastierele.
Radarul Balastierelor – platforma lansată deja care pune sub ochii tuturor cine, unde și cât exploatează. Platforma online #InspectorulBalastierelor, lansat în urmă cu două săptămâni, a fost accesat deja de peste 30.000 de ori.
Resursele naturale ale României nu sunt un bun privat al câtorva firme care au învățat să ocolească legea. Sunt ale tuturor – și ale generațiilor care vin după noi.
Facem ordine. Pas cu pas, dosar cu dosar, balastieră cu balastieră.
